1. Sotia mea Mihaela – impreuna gandim partea educationala, realizam programul spectacolelor, compunem versurile,  etc.

2. Gradinitele  si educatoarele – in fiecare gradinita gasesc cel putin o educatoare de la care primesc(in mod indirect cateodata) o propunere pentru spectacole; apoi mai vad cate o lucrare de arta facuta de copii care  imi da o idee pentru viitor.

3. Internetul – in Romania(pe net) resursele sunt foarte putine din acest punct de vedere, insa in principal in SUA acestea sunt foarte multe. pentru mine, faptul ca am fost acolo si ca vorbesc limba, imi ofera un atuu major. Resursele le consider in general cele de abordare, de expresie si de apropiere fata de copil, mai putin muzica in sine.

4. Fetele mele si prietenii lor – inainte de a incepe derularea unei teme noi, organizez acasa in mod prietenesc/neoficial cu prietenii fetitelor mele cal putin 2-3 spectacole ca sa imi dau seama ce mai trebuie schimbat sau adaugat; astfel imi dau seama imediat care cantecel le place cel mai mult sau cel mai putin. este total adevarat cand se spune “copilul este cel mai dur arbitru”.